Citate recent adăugate, pagina 7
Tot ce fac oamenii se cuvine făcut.
John Steinbeck în Fructele mâniei (14 aprilie 1939)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul mai stă uneori și gândește, iar atunci află tot feluri de lucruri.
John Steinbeck în Fructele mâniei (14 aprilie 1939)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar praful atârnă în aer încă multă vreme dupa trecere camionelor încărcate.
John Steinbeck în Fructele mâniei (14 aprilie 1939)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
America e o încercare grea pentru spiritul uman.
Saul Bellow în Darul lui Humboldt (1 ianuarie 1975)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții trebuie să viseze.
Saul Bellow în Darul lui Humboldt (1 ianuarie 1975)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pământul este literalmente o oglindă a gândirii.
Saul Bellow în Darul lui Humboldt (1 ianuarie 1975)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecutul nu e penibil pentru cei care au avut dreptate.
Saul Bellow în Darul lui Humboldt (1 ianuarie 1975)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața, dacă nu-i vijelioasă, e egală cu zero.
Saul Bellow în Darul lui Humboldt (1 ianuarie 1975)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lamentările bătrânului pensionar [The lamentation of the old pensioner]
Deși m-adăpostesc de ploi
Sub un copac uscat,
Lâng-ale focului văpăi
Cu mulți am discutat
Politică și ce-am iubit,
Dar Timpul m-a sluțit.
Flăcăii suliți pregătesc
Și pun la cale-un plan,
Iar ticăloșii înfloresc,
Că omul e tiran,
Dar eu la Timp m-am tot gândit,
Căci trupul mi-a sluțit.
Nicio femeie nu s-a dus
Spre un copac uscat,
Dar ce-am iubit și a apus
În minte am păstrat;
Iar Timpu-n față-l scuip mâhnit,
Căci trupul mi-a sluțit.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căderea frunzelor [The falling of the leaves]
Se lasă toamna pe frunzele ce ne iubesc
Și peste șoarecii din orzul adunat;
Deasupra noastră-n frasin frunzele pălesc,
La fel și tufa unui frag înrourat.
E ceasul când iubirea pâlpâie și moare,
Iar sufletul ni-i ostenit și abătut;
Hai să ne despărțim c-un plâns și-o sărutare
Căci anotimpul pasiunii a trecut.
poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!